Cuvāntul –
cel mai gol veşmānt
din naştere pān-la mormānt.
L-ai descoperit
ca să acoperi,
te-a acoperit
ca să descoperi
nimic pānă la cap...
Care cap?
Acela pe care trupul canibal
īl devoră spornic
ca minutarele māncānd din ornic…
Inima?
Un gheţar fierbinte
inundānd vorba –
timpul din Cānt
niciodată nu va curge-nainte...
Aşadar, ţine minte:
Cuvāntul -
o cochilie goală de melc
īn care a vuit odată marea...
E fără ţărānă deasupra
cărarea…